vineri, 30 ianuarie 2009

ieri, azi, maine....

Incerc de cateva zile sa ies din monotonia asta crunta care m-a cuprrins. Mint! Sunt, de fapt, cateva saptamani de cand incerc asta. E trist. Zilele vin, trec, iar vin, iar trec si nimic nu se intampla. Traiesc aceeasi zi la nesfarsit...ma simt ca "in ziua cartitei". Incerc, Dumnezeu imi e martor ca incerc sa schimb ceva. Nu imi reuseste si astfel sfarsesc in fata calculatorului...urmarind vreun film din '80 la care plang pana la epuizare; nu cred insa ca filmul e de vina pt lacrimile mele. Amagitor de trist e faptul ca eu asta vreau sa cred si asta imi spun: am plans din cauza filmului. Dar nu e asa si incerc sa realizez asta dar sfarsesc prin a fugi de mine, de discutiile care ma pot plasa pe un teren periculos, de ai mei care ma intreaba obsedant de ce nu merg acasa, de S care incearca sa inteleaga ce e cu mine. Cum as putea sa le raspund lor cand nici eu nu stiu spre ce ma indrept? Ma indrept adesea spre nicaieri, fac alegeri care insa se opresc, aproape tot timpul, la jumatatea drumului. Imi e frica, nu vreau sa imi fie frica si ma incapatanez sa arat ca eu sunt aia puternica, sa arat ca pot trece peste tot cu zambetul pe buze. Am ajuns sa zambesc mecanic de idiot. Cum insa nimeni nu isi da seama de acest lucru o fac in continuare. Si zambesc si zambesc si zambesc asteptand un moment de singuratate pe care sa il plang. Patetic...da, stiu ca e patetic. Imi caut un calau care sa ma judece...sa imi spuna cu ce am gresit, unde am gresit, cand, de ce. Vesnica intrebare..de ce? a ajuns sa ma bantuie atat de mult incat nu pot gasi un raspuns. Mai e putin si rasare luna...as vrea sa o privesc in seara asta dar nu cred ca o sa am puterea. Daca se va ascunde de mine? daca ma va invinovati si ea? daca imi va spune ca am gresit si ca nu am dreptul sa o iau de la inceput? cred ca voi ramane tot in fata monitorului...privindu-mi umbra cum se intinde cuminte langa mine. Eu si ea...plus un playlist diversificat. Asta e meniul pt seara asta. Bine, poate si un film de al lui ingar si dimineata va veni mai usor....ma mai gandesc daca voi privi luna in seara asta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu