miercuri, 28 octombrie 2009

Baliverne guvernand taceri abisale

Pasiune. Aroganta. Tandrete. Orgoliu. Moarte. Carnea e putreda. Mirosul de cadavru e coplesitor. Ochii sangereaza. Buzele ard. Mainile zgarie cosciugul stramt. Sufletul se stinge fara sa stie ca trupul va fi devorat de viermi. Mintea nu percepe moartea fizica si se lupta cu disperare sa gasesasca o iesire. Unde esti? de ce nu ma ajuti? Respiratia imi e din ce in ce mai grea, simt cum sudoarea acopera buretii locului de veci. Constienta ca voi muri incerc sa fac un ultim efort in a birui. Vreau sa mor “mantuita”, lucida. Aud plansul jalnic deasupra pietrei funerare si ma intreb de ce intotdeauna spunem si facem lucrurile prea tarziu, in fata unui mormant rece si gol. Incerc sa patrund pamantul, sa ies la suprafta, sa strig: sunt aici, inca nu m-am stins. E o moarte spirituala ce ma apasa. In curand va fi resimtita si fizic. Unde esti suflet ratacitor? De ce m-ai parasit? De ce taci, te intreb. Nu-mi raspunzi parca sfidandu-mi neputinta. Am nevoie de pamant umed pe care sa-mi odihnesc durerea. Vreau ape tulburi unde sa-mi revars veninul adunat. Nu vreau sa mor, sunt prea lasa ca sa ma sinucid, insa povara e coplesitoare. Am impresia destramarii fiintei. Comparabila cu eternitatea durerea persista de luni incheiate si tanguite. Am momente cand simt povara lui Isus, coroana de spini e parca mangaietoare pe langa durerea ce-mi apasa pieptul. Sangele curge parca vrand sa adape insetate fiare. Trupul strapuns de mii de sulite se pregateste sa imbratiseze inertia. Mi-e teama sa pasesc nevazand lumina. Unde ma vor duce pasii? Unde voi sfarsi? Mi-e atat de greu sa nu strig dupa ajutor dar nu vreau sa par o lasa. Pot indura o durere inzecita insa pragul dintre nebunie si tristete e foarte subtire. Labirintul se sfarseste aici. Ar fi timpul sa pleci din mine, ai zabovit prea mult si inutil. Ingerii si-au intors privirea pentru ca le-am dat aripi ce atarna mult prea greu, demonii nu mai vor sa salasluiasca in mine pentru ca vidul ii va mistui. Ar fi timpul sa pleci din mine inainte sa mor. Pasiunea pentru tine, aroganta nestapanita, tandretea reprimata, orgoliul – piatra de temelie si moartea mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu